Despărțiri

De fiecare dată când se externează câte un copil din Centrul pe care-l conduc, o bucată din mine se rupe. Mă uit la ei și nu-mi vine să cred că sunt obligați să-și asume viața, așa cum este ea. Fără suport familial, fără cunoștințe despre viață. Nimic. Toată lumea e a lor și ei aparțin lumii. Mda, un cerc vicios! Aș vrea să le dau un manual de instrucțiuni privind viața, dar el nu există. Prea puține persoane au trecut prin experiențele lor în măsura în care să-i poată învăța ceva. În ulimul an s-au externat 12 tineri. Anul acesta, 10. … Continuă să citești Despărțiri

Gigi,

Inima mea nu mai poate suporta durerea care-o încearcă. O să fiu direct, fără perdea și ferm. Vreau să știi că suferințele pe care mi le-ai provocat nu sunt suficient de puternice să mă dărâme. Nu, nu sunt. Totuși, îți scriu cu un ton cald, blând și calm (pe cât posibil). În copilăria mea te-am urât foarte mult. Enorm. Au fost momente, nu puține, când mi-ar fi plăcut să știu că nu am tată. Au fost momente când mi-ar fi plăcut să fie o liniuță pe certificatul meu de naștere. Mi-ar fi plăcut să nu fi auzit niciodată că nu … Continuă să citești Gigi,

Alexandru,

Pentru că ești într-o perioadă extrem de dificilă pentru tine, îți scriu și te încurajez. Nu ceda! Viața e aproape insuportabilă pentru creierașul tău și pentru inimioara ta neantrenată. Știu că suferi enorm, că te afunzi în ură, rebeliunie și tăcere. Nu faci bine. Mi-ai spus că ai vrea să mă omori și să mă vezi mort. Cuvintele tale nu mă sperie. Deloc. Mă uit la tine și te iubesc. Inima mea suferă odată cu tine și lacrimile tale mi-au atins obrajii. Te înțeleg și nu te condamn. Stau împreună cu tine în toate eșecurile tale, nu te abandonez nici … Continuă să citești Alexandru,

Dragul meu copil,

(Scrisoare dedicată copiilor din Centrul pe care-l conduc) Îți scriu pentru că te iubesc, te prețuiesc și te admir. Frumusețea ta depășește capacitatea ta de a te absorbi, iar zâmbetul tău e mai frumos ca soarele. Nu ești urât și nici urâtă. Sunteți cei mai frumoși copii pe care mi i-a dat statul român să-i cresc. Sunteți irezistibili de frumoși. Pentru că văd în tine o comoară pe care nu ai puterea s-o explorezi, vreau să-ți las câteva instrumente care să te ajute să sapi adânc în inima și mintea ta. Ai ce scoate de acolo. E plină de bogății … Continuă să citești Dragul meu copil,

ACASĂ

Multă lume numește ”acasă” un loc plin de amintiri plăcute, securitate, armonie, iubire, liniște, acceptare, odihnă și unitate. O altă lume, numește ”acasă” un loc plin de amintiri neplăcute, insecuritate, haos, traumă, ură, gălăgie, dezbinare și multă murdărie. Eu? Am 30 de ani și nu știu ce însemnă ”acasă”. E greșit? E normal? E bine? Nu știu. Tot ce știu e că nu pot identifica un loc în anii trăiți ca fiind ”acasă”. Ce e ACASĂ? Nu știu să răspund la întrebarea asta. Mă depășește și provoacă în același timp. Multă vreme credeam că se referă la un loc, la … Continuă să citești ACASĂ

Lumea din fiecare și fiecare în lume…

Mă uit la mine și la toți cei care mă înconjoară, observ un fenomen, de fapt cred că e un principiu: ”fiecare persoană e o lume, care trăiește în lume, flămând după sens, acceptare și siguranță” Mă apropii să văd mai bine, nu e vorba de o categorie de oameni, ci toți, toți oamenii avem nevoie de sens, acceptare și siguranță. Ce ne complică? Din punctul meu de vedere? … noi înșine. O să explic. Pe când eram adolescent și visam, mare, nu de multe ori am fost bătut și umilit pentru visurile nesimțite și extraterestre pe care le aveam. … Continuă să citești Lumea din fiecare și fiecare în lume…

Ce NU este DRAGOSTEA?

În astă contemporaneitate în care este vorba despre ”mine”, ”eu” sau ”al meu”, se impune întrebarea: Ce este sau ce nu este dragostea? Ca să știu ce NU este dragostea, trebuie să aflu ce este ea, nu? Nota Bene! Nu filosofez de dragul singurului neuron odihnit, sau pentru că am vreo teamă legată de ”afacerea” asta. Deloc. În schimb, am impresia că trăiesc într-o societate confuză, care, că-mi place sau nu, depune tot efortul să mă convingă ce este sau ce nu este adevărul. De ce caut să-mi complic viața cu ”întrebări existențiale”, în loc să trăiesc, pur și simplu? … Continuă să citești Ce NU este DRAGOSTEA?

Despre FLUTURAȘI și GUVERNE

Ca orice român, am așteptat fluturașii; nu fac referire la fluturi (insecte foarte frumoase) și nici la ”fluturi” (când te îndrăgostești) ci la fluturașii de salariu. Datorită principiilor care-mi guvernează viața, nu voi posta o poză cu fluturașul de salariu și nici nu voi aduce critici Guvernului Dăncilă prin soluția doamnei ministru Vasilescu Olguța Lia. Nu, nu acesta este mandatul meu. Respect deciziile superiorilor, chiar dacă nu sunt de acord cu ele. În schimb, pentru că sunt român, creștin, lider și într-o poziție de influență, vreau să ”influențez pozitiv și proactiv” mediul în care funcționez. Cu asumarea nemulțumirii unora. REALITATEA … Continuă să citești Despre FLUTURAȘI și GUVERNE

Pulbere de har

”…harul este ceea ce face Dumnezeu în, prin și pentru mine în lumea asta” Dacă știam de la început prin ce experiențe aveam să trec, poate mă concentram pe altceva. Serios, chiar asta aș fi făcut, o luam la sănătoasa. Dacă știam că harul poate fi trăit doar în eșec, în faliment, în durere, în suferință … ”în vale”, fugeam de rupeam pământul doar să evit capitolul DEPENDENT DE HAR. Dacă știam că gustul harului e sinonim cu gustul lacrimilor; lacrimi fierbinți care te fac să vrei să dărâmi tot în cale, lacrimi care te țin cu capul plecat de … Continuă să citești Pulbere de har

Ce ai mai scump de oferit? 

Să îți dau o oră, o zi, o săptămână, un an sau zeci de ani din timpul meu, mi se pare cea mai scumpă resursă pe care o am de dat.  Am auzit odată: „iți dau ce-am mai scump pe lumea asta” . Sună fain, nu? Fiecare dintre noi putem aprecia sau cântări valoarea, mai mult sau mai puțin corect, anumitor obiecte, fapte sau persoane (chiar dacă e puțin impropriu), dar, câți dintre noi știm „cât cost?” Se zice că odată, un om de succes ajunge acasă destul de târziu. În pragul ușii, copilul lui îl întâmpină și-l ia în … Continuă să citești Ce ai mai scump de oferit? 

Am uitat că uit, da, am uitat! 

Am uitat că uit, da, am uitat! Am uitat să stau cu mine, la fel, am uitat să stau cu Tine.  Am uitat să privesc frunzele bătute de vânt, am uitat să observ cărămizile corodate de ploi și ani, am uitat că timpul lasă urme și evenimentele lasă cicatrici. Am uitat să las adierea de vânt să treacă peste mine, am uitat să mă las purtat pe aripile vântului, am uitat să miros și să ascult greierii cum cântă, am uitat să mă uit la furnici și la toată truda pe care ele o depun. Am uitat să stau, să … Continuă să citești Am uitat că uit, da, am uitat!